Descriere
Într-o primăvară luminoasă, în Valea Rătăcirii, oița Perdulina poartă în lână spini, noroi și rușine. Aude despre un Păstor adevărat care își cunoaște oile pe nume și pe care nimic nu-L poate opri când hotărăște să salveze. Dar, până să-L întâlnească Perdulina dă peste „păstori” falși: un vulpoi cu vorbe dulci, lupi cu noroi sclipitor, un țap care promite câștiguri și o capră cu liste grele de reguli. Fiecare îi oferă o altă cale… însă niciuna nu poate vindeca rana dinăuntru. Când furtuna se abate și prăpastia o înghite, Perdulina descoperă, în sfârșit, adevărata salvare: harul Păstorului cel bun, care coboară după oaia pierdută, o ridică în brațe și o duce acasă. Autoarea ne prezintă pe aceste pagini o poveste caldă și plină de speranță despre un Dumnezeu neclintit în salvare și despre siguranța iubirii Lui pentru cei neputincioși.
Rebeca –
E ceea ce aștepți de la o carte pentru copii. E originală de la expresii, la personaje și detalii ascunse.
Reușește să redea viu emoția neputinței și imposibilitatea salvării prin eforturi personale. Apariția Păstorului este descrisă cu sensibilitate și căldură, culminând cu satisfacția Perdulinei exprimată cât se poate de adorabil la imensitatea salvării primite.
Mi se pare ingenios modul în care ilustrează un munte de teologie într-o scurtă povestioară pentru copii.
Pe lângă asta, ilustrațiile sunt de toată frumusețea și cuceresc de la mic la mare.